Un dinte tratat pe canal este un dinte salvat.
Îndepărtarea resturilor din canalul dintelui, scoaterea nervului, refacerea unui tratament endodontic incomplet sau reconstrucțiile în scopul acoperirii dinților cu coroane reprezintă o practică zilnică în cadrul clinicilor noastre.
Tratamentul endodontic, cunoscut și sub denumirea de terapie de canal radicular, este o procedură stomatologică destinată salvării dinților grav afectați de carii, traume sau infecții. Aceasta implică îndepărtarea pulpei (nervului) dentare inflamate sau infectate, dezinfectarea canalelor radiculare și obturarea acestora pentru a preveni reinfectarea. Scopul principal al tratamentului endodontic este de a menține dintele funcțional și de a evita extracția acestuia.
Tratamentul endodontic este indicat în următoarele situații:
Carie dentară profundă care afectează pulpa dentară.
Traume dentare care duc la fracturarea dinților și expunerea pulpei (nervului).
Abcese dentare și infecții ale pulpei (nervului).
Inflamații cronice ale pulpei (pulpită cronică).
Înainte de aplicarea unor lucrări protetice complexe.
Tratamentul endodontic standard
Implică îndepărtarea completă a pulpei din camera pulpară și canalele radiculare, urmată de curățarea, dezinfectarea și obturarea canalelor.
Retratamentul endodontic
Se efectuează atunci când un tratament endodontic anterior a eșuat sau dintele prezintă noi infecții. Procedura presupune îndepărtarea materialului de obturație vechi, curățarea și dezinfectarea canalelor și re-obturarea acestora.
Rezecția apicală
Aceasta este o procedură chirurgicală în care se îndepărtează vârful rădăcinii și țesutul infectat adiacent. Este indicată atunci când infecția persista după tratamentul endodontic sau când accesul la canalul radicular este imposibil.
Atunci când nu se reușește îndepărtarea completă a infecției din jurul vârfului rădăcinii dentare sau a sigilării corecte a canalele radiculare poate apărea reinfecția. Acest lucru poate duce la persistența durerii, inflamației sau a altor simptome neplăcute, precum abcesele dentare sau chisturile.
Există mai multe motive pentru care un tratament de canal poate eșua:
Unii dinți pot avea canale radiculare complexe, cu ramificații sau curburi ascuțite, ceea ce poate face dificilă accesul complet și curățarea adecvată a acestora.
Dacă infecția nu este complet îndepărtată de la vârful rădăcinii, iar agentul antimicrobian utilizat nu ajunge unde trebuie, poate apărea o recurență a infecției.
O obturație de canal incompletă sau defectuoasă poate permite bacteriilor să reintre în canalele radiculare, cauzând reinfecția.
Fracturile ulterioare ale dinților pot compromite succesul tratamentului endodontic, permițând bacteriilor să pătrundă în interiorul dintelui.
Unele bacterii pot fi rezistente la tratamentele standard, făcând dificilă eradicarea completă a infecției și aduce reapariția spontană.
În cazul în care un tratament endodontic este considerat esuat, există mai multe opțiuni de tratament:
Se îndepărtează materialul de obturație vechi, se re-examinează canalele radiculare și se re-obturează pentru a încerca să se elimine infecția și să se corecteze obturația defectuoasă.
Dacă tratamentul endodontic repetat nu este fezabil sau nu reușește, poate fi necesară o rezecție chirurgicală a vârfului rădăcinii dentare pentru a elimina țesutul infecționat.
În unele cazuri extreme sau în cazul unor dureri persistente și complicații grave, poate fi necesară extracția dintelui afectat. Aceasta este o ultimă soluție pentru a stopa infecția.
Pulpita dentară reprezintă inflamația pulpei (nervului) dentare, care este țesutul moale și sensibil situat în interiorul dintelui. Pulpa conține nervi, vase de sânge și țesut conjunctiv, iar inflamația acesteia poate fi cauzată de diverse factori, inclusiv de cariile dentare netratate sau de traumele dentare.
Principalele simptome ale pulpitei dentare includ:
Tratamentul pentru pulpita dentară depinde de severitatea și stadiul afecțiunii. Procedurile de bază includ:
Tratamentul endodontic:
Cunoscut sau tratamentul de canal, implică îndepărtarea țesutului inflamat din interiorul dintelui (pulpa), curățarea canalului radicular și obturarea acestuia cu materiale speciale pentru a preveni reinfecția.
Medicație:
Pot fi prescrise medicamente antiinflamatoare sau antibiotice pentru a controla durerea și a combate infecția înainte și după tratamentul endodontic.
Extracția dentară:
În cazurile severe sau în cazul în care dinte nu mai poate fi salvat, extracția rămâne ca ultimă opțiune.
IMPORTANT:
NU luați antibiotic pentru DUREREA dentară și fără să consultați un stomatolog!
Netratată, pulpita dentară poate duce la complicații grave, cum ar fi:
-Răspândirea infecției în țesuturile din jurul dintelui, inclusiv în oasele maxilare.
-Formarea de abcese dentare, care pot necesita intervenții chirurgicale pentru drenaj.
-Pierderea dintelui afectat.
-Disconfort persistent și deteriorarea calității vieții.
Administrarea de antibiotice pentru pulpita dentară poate fi recomandată în cazurile severe, în care infecția s-a răspândit în afara dintelui afectat sau există semne de infecție generalizată (septicemie). Este important ca administrarea antibioticelor să fie prescrisă de un medic dentist și să fie însoțită de tratamente adecvate pentru a elimina sursa infecției.
IMPORTANT: NU luați antibiotic pentru DUREREA dentară și fără să consultați un stomatolog!
De ce se folosește microscop des în endodonție?
Utilizarea microscopului în endodonție aduce multiple beneficii și avantaje:
Microscopul oferă o vedere detaliată și amplificată a structurilor interne ale dinților, permițând medicului dentist să identifice și să trateze canalele radiculare în profunzime.
Datorită magnificației și iluminării excelente, endodontia la microscop permite realizarea procedurilor cu o precizie mai mare, minimizând riscul de erori și asigurând o obturație completă și corectă a canalelor radiculare.
Microscopul este deosebit de util în cazurile de canale radiculare foarte subțiri, curbe sau calcificate, unde vizualizarea detaliată și manevrarea precisă sunt esențiale pentru succesul tratamentului.
Datorită abilității de a identifica și trata toate ramificațiile și canalurile secundare, endodonția la microscop poate reduce riscul de infecții recurente și necesitatea retratamentelor.
Cel important aspect îl reprezintă tratamentul dintelui din stadiu de carie superficială. Un tratament cât mai din timp este și mai eficient și și mai ieftin. Pe lângă acest aspect, iată câteva măsuri eficiente pentru prevenirea necesității tratamentului endodontic:
Periajul dinților de două ori pe zi
Folosirea aței dentare zilnic
Clătirea cu apă de gură antiseptică
Evitarea zaharurilor
Consumul de alimente bogate în calciu și fosfor
Detectarea timpurie a problemelor dentare
Curățarea profesională a dinților
Prevenirea cariilor în molari și premolari
Deosebit de utile, mai ales la copii
Pasta de dinți cu fluor
Tratamente profesionale cu fluor
Folosirea protecțiilor dentare în activitățile sportive extreme
Obturații (Plombe) dentare din stadiu incipient
Tratamentul gingivitelor pentru prevenirea bolii parodontale
Reconstrucția pre-endodontică reprezintă pregătirea coroanei dintelui afectat profund înainte de tratamentul endodontic pe canal. Această procedură este crucială pentru a asigura succesul pe termen lung al tratamentului endodontic, oferind suportul necesar pentru restaurarea finală.
Reconstrucția pre-endodontică este necesară în cazurile în care:
Distrucția dentară este severă și afectează structura dintelui.
Dinții prezintă fisuri sau fracturi care compromit integrita
tea.
Dinții au pierdut o cantitate semnificativă de țesut dentar.
Necesită înlocuire înainte de tratamentul de canal.
Îndepărtarea cariei și a restaurărilor defectuoase
Se elimină tot pentru a expune structura sănătoasă a dintelui.
Construcția pereților dintelui
Se folosește materialul compozit pentru a reconstrui pereții dintelui și a stabiliza structura.
Plasarea unui pivot în canal
În cazurile severe, un pivot metalic sau din fibră de sticlă poate fi inserat în canalul radicular pentru a oferi suport suplimentar.
Retratamentul endodontic este necesar în următoarele situații:
Apariția unei noi infecții la nivelul canalelor radiculare.
Durere, sensibilitate sau umflare la nivelul dintelui tratat.
Canalele radiculare nu au fost curățate sau obturate complet inițial.
Fracturi radiculare sau perforații ale canalului radicular.
Coroana sau obturația coronară a eșuat, permițând contaminarea bacteriană.
Evaluarea și diagnosticarea
Medicul endodont va evalua starea dintelui prin examinare clinică și imagistică, cum ar fi radiografii sau tomografii computerizate.
Anestezia locală
Se administrează anestezie orală pentru a asigura confortul pacientului.
Accesul la canalele radiculare
Se îndepărtează restaurările coronare existente și materialul de obturație vechi pentru a accesa canalele radiculare.
Curățarea și dezinfectarea
Canalele sunt curățate și dezinfectate meticulos pentru a elimina bacteriile și țesuturile infectate.
Obturarea canalelor
Se folosesc noi materiale de obturație pentru a sigila complet canalele radiculare.
Restaurarea finală
Dintelui îi este aplicată o nouă restaurare coronară, cum ar fi o obturație sau o coroană dentară, pentru a reda integritatea structurală și funcționalitatea.